Firile ordonate asteapta fie sfarsitul zilei de munca, fie weekend-ul ori alte repere temporale pentru a se delecta cu o felie de fericire tradusa prin confort si bunastare – macar mentala. Firile dezordonate gasesc mereu oaze de adapat EU-l, dar pauzele dese sunt echilibrate de voiaje mai aspre.
Cateodata e greu sa ajungi la starea de gratie pe care ai asteptat-o prea mult, nu din cauza celorlalti, nu din cauza unor circumstante nefavorabile ci pur si simplu din cauza TA. Probabil veti/voi da vina pe orice altceva/altcineva.
Este frustrant si nedrept razboiul cu tine insuti, rareori deschis macar, asa ca te vei multumi sa refulezi angoase, imprastiind venin si umbre peste ceea ce ti-ai dorit si asteptat sa fie luminos si dulce.
Nu asteptati sa las porumbei albi sa-mi zboare din tastatura, e doar constatarea nefericita a unei seri ratate, atunci cand mai puternica decat nevoia starii de bine a fost satisfactia unui cuvant (recunosc ca parc-au fost mai multe!?! ) apasat ca bîta cromagnonului odinioara in pesteri.
De mult, am trait o revelatie nefericita afland ca muschii sunt carne! Muschii erau ceva nobil, dobandit prin munca si efort atent dozat. “Am muschi” se poate traduce prin prozaicul “am carne”!?!
0 Răspunsuri to “hora”